Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie a hotărât că preluarea de către o societate aflată în reorganizare judiciară a unor creanţe, printr-un contract de cesiune de creanţă încheiat prin administratorul special şi sub supravegherea administratorului judiciar, nu se circumscrie noţiunii de ”activitate curentă”, în sensul art. 49 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 85/2006, actul juridic încheiat neavând un caracter uzual şi neîncadrându-se în condiţiile obişnuite de exercitare a activităţilor curente. Prin urmare, în lipsa autorizării încheierii acestuia de către judecătorul-sindic, contractul de cesiune de creanţă este lovit de nulitate absolută, fiind încălcate prevederile art. 46 din Legea nr. 85/2006. (Decizia nr. 2908 din 27 septembrie 2013 pronunţată în recurs de Secţia a II-a civilă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie având ca obiect constatare nulitatea absolută contract de cesiune)
