Scopul declarat al modificarilor aduse Codului muncii prin Legea nr. 40/2011 l-a constituit „flexibilizarea si adaptarea relatiilor de munca la realitatile socio-economice actuale in raport cu evolutia dinamica a pietei muncii care, in contextul crizei economice, intampina numeroase dificultati”.
Asa cum rezulta din expunerea de motive care a insotit proiectul de lege, modificarea Codului muncii a fost initiata in urma analizei solicitarilor venite din partea reprezentantilor mediului de afaceri deoarece „s-a constatat ca principala problema in acest domeniu o reprezinta relativa rigiditate a prevederilor referitoare la flexibilitatea pietei muncii”. In consecinta, modificarile propuse „vizeaza in principal flexibilizarea relatiilor de munca, dinamizarea pietei muncii si armonizarea prevederilor Codului muncii cu Directivele Europene” si, de asemenea, „vizeaza sa instituie relatii de munca mai flexibile, care sa asigure crearea conditiilor pentru dezvoltarea mediului de afaceri, concomitent cu asigurarea nivelului de protectie al salariatilor”.
Din analiza detaliata a prevederilor Legii nr. 40/2011 rezulta insa ca, desi o parte dintre modificari sporesc gradul de flexibilitate in relatiile de munca ori clarifica anumite prevederi controversate, lacunare sau eronate, sunt unele reglementari noi care, dimpotriva, aduc mai multa rigiditate, mai multa birocratie si chiar mai multa confuzie.
Ne propunem ca in cuprinsul revistei noastre sa prezentam modificarile aduse Codului muncii prin Legea nr. 40/2011 atat prin raportare la scopul declarat al acesteia, cat si din perspectiva efectelor pe care noile reglementari le-ar produce in practica asupra raporturilor de munca. Vom incerca sa deslusim prevederile neclare si sa gasim solutii de interpretare si de aplicare a acestora, luand in considerare problemele aparute in practica, opiniile exprimate in literatura juridica si in practica judiciara, prevederile Directivelor Europene aplicabile in domeniul relatiilor de munca si jurisprudenta Curtii de Justitie a Uniunii Europene.
Un aspect de noutate intervenit in urma modificarilor aduse Codului muncii prin Legea nr. 40/2011 consta in reglementarea formei scrise ca o conditie de valabilitate a contractului individual de munca. Aceasta modificare este insotita de stabilirea unor sanctiuni aplicabile in cazul nerespectarii de catre partile contractante a cerintei privind forma contractului de munca, precum si a altor obligatii ce le revin in legatura cu aceasta cerinta.
