Ce drepturi aveţi la moştenirea lăsată de fratele dvs.? Răspunsul la această întrebare poate fi dat în funcţie de existenţa sau inexistenţa şi a altor categorii de moştenitori. Aflaţi în cele ce urmează, care ar fi drepturile dvs., raportat la diferite situaţii.
Fraţii şi surorile defunctului sunt încadrate de legea civilă, împreună cu descendenţii lor (copii, nepoţi şi strănepoţi de frate şi soră ai defunctului) în categoria de moştenitori legali a colateralilor privilegiaţi. Aceştia pot fi din aceeaşi căsătorie sau din căsătorii diferite, din afara căsătoriei sau din adopţie (numai din adopţia cu efecte depline, nu şi restrânse, conform vechii reglementări a adopţiei, anterioară Legii nr.273/2004; în prezent adopţia este numai cu efecte depline).
În funcţie de alte categorii cu care vin la moştenirea defunctului, colateralii privilegiaţi, pot beneficia de o parte din moştenire. Astfel, dacă defunctul nu a avut soţie supravieţuitoare şi copii şi nu mai trăiesc nici părinţii acestuia, întreaga moştenire revine colateralilor privilegiaţi. Între aceştia, respectiv între fraţii şi surorile defunctului, moştenirea se împarte în mod egal, în funcţie de numarul lor. La fel se procedează şi în situaţia în care vin la moştenire numai descendenţi din fraţi şi surori (părinţii lor, fraţii defunctului, fiind la rândul lor decedaţi).
Dacă unul dintre fraţii defunctului este predecedat, dar are copii, la moştenirea fratelui său vin copii lui împreună cu ceilalţi fraţi în viaţă ai defunctului. În acest caz, copiii fratelui predecedat (indiferent de numărul lor) au dreptul împreună la cota-parte pe care ar fi primit-o tatăl lor dacă ar fi trăit. Deci cota lor (în comun) este egală cu cota ce revine fiecărui frate în viaţă al defunctului. În situaţia în care trăiesc ambii părinţi ai defunctului, colateralii privilegiaţi vor avea dreptul la o cotă parte de ½ din moştenirea acestuia, iar dacă trăieşte un singur părinte vor avea dreptul la ¾ din moştenire.
În toate cazurile, se va avea în vedere faptul că soţul supravieţuitor vine la moştenire alături de toate categoriile de moştenitori, iar dreptul său legal (cota sa din moştenire) se calculează şi i se acordă înaintea celorlalte categorii. O altă situaţie este aceea când defunctul are ca moştenitori fraţi ce provin din părinţi diferiţi. Există astfel, fraţi buni (atât după mamă, cât şi după tată), fraţi consangvini (doar după tată) şi fraţi uterini (numai după mamă). Regulile de împărţire a moştenirii în acest caz sunt următoarele: moştenirea se împarte în două părţi egale: maternă şi paternă.
Fiecare din aceste două jumătăţi se împarte între fraţii uterini (jumătatea maternă), respectiv între fraţii consangvini (jumătatea paternă). Dacă există şi fraţi buni aceştia vor beneficia de cota lor de moştenire din fiecare jumătate, fiind fraţi cu defunctul atât pe linie maternă, cât şi paternă.
