In Ziarul Financiar din 05.11.2012, ziaristii Razvan Voican si Ciprian Botea pun punctul pe “i” cand discuta despre vulnerabilitatea sistemului bancar romanesc in fata fraudelor tot mai dese, pe fondul actualului scandal legat de teapa de 22 milioane de euro care viza pe Aurel Saramert, pe Cercel vice-presedintele BRD si cativa tepari, ordinari pana la urma , din Romania.
Sub titlul http://www.zf.ro/banci-si-asigurari/bancherii-pica-testul-antifrauda-nu-pot-depista-date-false-prezentate-ca-avand-girul-fiscului-10275369.
Materialul este excelent si dureros de adevarat.
“…..Sistemele de control al riscului de fraudă implementate de acţionarii străini în mari bănci româneşti se dovedesc vulnerabile în faţa unor documente în aparenţă valabile purtând eventual o ştampilă falsă cu numele ANAF şi nici măcar filtrele Fondului de GarantarÎn lipsa unor informaţii mai detaliate privind eventuala participare a unor bancheri la actele de fraudă, scandalul readuce în discuţie calitatea profesională a angajaţilor din bănci şi efectele perverse ale goanei după clienţi şi cotă de piaţă la nivelul evaluării riscului.În urmă cu exact un an tocmai Petre Bunescu, director general adjunct al BRD şi un adevărat veteran al conducerii băncii, vorbea despre “forţări” ale aşa-numitului scoring (grilă de evaluare în funcţie de care este aprobat sau respins un dosar de credit) şi despre angajaţi cu lacune chiar în cunoaşterea ABC-ului bancar.e a Creditelor pentru IMM-uri nu reuşesc să depisteze dosare bazate pe date false, după cum indică ancheta DIICOT care a zdruncinat reputaţia bancherilor în ultimele zile…”Am cedat din rigoarea de analiză. Am adoptat folosirea scoringului, dar dacă îl forţezi, se dovedeşte că aduce credite neperformante. Au trecut clienţi care nu trebuia să aibă acces la credite. A fost o concurenţă exagerată, incorectă şi fără prea mult discernământ cu privire la cota de piaţă. Băncile au slăbit frâiele în definirea profilului de risc şi al ariei în care se manifestă controlul de risc. Au fost cazuri când activitatea de risc a fost considerată o Cenuşăreasă. (…) Au fost şi exagerări în ceea ce priveşte oamenii. O parte s-au dovedit vulnerabili chiar şi în ceea ce priveşte cunoaşterea ABC-ului bancar”, spunea Bunescu, cel care în ultimele luni a asigurat interimatul la conducerea BRD. El nu a putut fi contactat ieri pentru comentarii privind implicarea BRD în scandalul fraudelor. Chiar miercurea trecută, cu o zi înainte ca DIICOT să-l reţină pe Claudiu Cercel, francezul Philippe Lhotte a primit aprobarea BNR pentru a prelua funcţia de director general (CEO) al BRD, el începându-şi mandatul oficial cu un adevărat test reputaţional pentru bancă.Astfel de evenimente ridică semne de întrebare asupra profesionalismului unor angajaţi din sistemul bancar, dar şi a modului în care bancherii pun în practică sistemele de verificare a dosarelor de credit. Detalii despre fraudele bancare apar rareori în public, deşi incidentele de acest fel – dar la scară mai mică – sunt frecvente….”
Repet, analiza celor doi ziaristi este de exceptie.
Ma regasesc in fiecare fraza din acest material.
De la inceputul lui 2011 ma chinui sa conving bancheri sau manageri ai unor mari companii din Romania sa parieze pe PREVENTIE.
Ma chinui sa le explic faptul ca , desi multi se bazeaza pe datele de scoring date de diferite firme care acceseaza site-ul Min. Finantelor sau lista de incidente bancare, de fapt se concentreaza pe exact partea care nu le da informatie. Interpretarea PREVENTIVA si analiza detaliata de risc a unui client, partener, solicitant de credit sau firma cu care vrei sa faci o afacere, reprezinta mai mult decat un simplu raport generat automat de un soft si cumparat de ei. Necesita interpretarea unui specialist care sa lege datele de ordin juridic [ situatie procese, istoric , alte firme unde sunt sau au fost asociati si ce comportament de plati au avut acolo ] cu cel de la situatia garantiilor mobiliare si imobiliare, schema de relatii in alte firme, si pe ultimul loc incidentele de neplata sub forma de BO/file CEC emise fara acoperire si datele financiare.
Numai ca ma izbesc inca de usi inchise.
Unii refuza din start pentru ca nu au timp sa gandeasca in beneficiul firmei sau bancii unde lucreaza.
Pe altii nu-i intereseaza daca firma sau banca isi ia teapa, ca nu este banul lor, si ei stiu ca atunci cand s-a incheiat programul de 8 ore au mai bifat o zi platita de salariu.
Altii, cred ca sistemul lor este cel mai bun , desi multi au ramas interzisi cand au vazut o demonstratie facuta de mine cu echipa de la www.Vrajitorul.eu, insa din orgoliu , superioritate sau pur si simplu din lipsa de respect fata de banii actionarilor au preferat sa mearga mai departe cu acelasi sistem pagubos care permite aparitia acestor fraude.
Altii, s-au temut sa instaleze un sistem performant de preventie, pentru ca mi-au spus ca atunci lor le-ar scade vanzarile si fiind platiti la ce vand, prefera sa vanda in zone de risc , stiind din start ca acolo poate sa apara o frauda!
Mai rari dar reali sunt si cei care pur si simplu sunt in firma sau banca aceea tocmai pentru ca , in permanenta cauta brese prin care sa comita fraude fie sub forma unor credite date unor parteneri de infractiuni, sau sub forma aprobarii vanzarii de marfa catre faliti sau escroci de la care primesc o parte din beneficiul infractiunii.
Este greu, Romania este o tara unde PREVENTIA nu este inca cautata, de aceea apar asemenea situatii ca cea cu frauda de la BRD, insa sper ca lumina sa vina si pe strada noastra a specialistilor in Preventie, si actionarii sa inteleaga ca prevenind , vor castiga timp, bani, energie si continuitate pentru firma/banca lor.
Iulian Urban este cel care a pus in Romania bazele sistemului de preventie in materie de frauda si debite neincasate, www.Vrajitorul.eu
