Scandalul diplomatic dintre premierul Victor Ponta, ministrul Titus Corlăţean şi secretarul de stat maghiar Nemeth Zsolt, respectiv ambasadorul Oscar Fuzes a pornit de la steagul secuiesc scos de la o ceremonie oficială. O decizie a Tribunalului Covasna arată că steagul secuiesc poate fi folosit oficial în judeţ alături de drapelul naţional. În motivarea deciziei, judecătorul român a constat că legea permite autorităţilor să îşi aleagă un steag şi să îl folosească la ceremoniile oficiale. Atât tabăra maghiară, cât şi oficialii români ignoră aspectul legal al disputei şi s-au hazardat în declaraţii incendiare şi acuzatoare.
Disputa româno-maghiară exacerbată acum în declaraţii populiste a început de la un simplu steag. Pe 3 februarie a fost învestit în funcţie noul prefect de Covasna, ceremonie la care steagul secuiesc, stindardul oficial al judeţului, a fost scos din sală. După acestă acţiune, secretarul de stat Nemeth Zsolt a făcut o serie de afirmaţii pro-autonomiste.
În realitate, disputa pe steagul Ţinutului Secuiesc a fost deja tranşată în instanţă. Pe 7 iunie, Prefectura Covasna – reprezentată la acea vreme de prefectul Codrin Munteanu – a atacat în instanţă hotărârea Consiliul Judeţean Covasna, reprezentat de Tamas Sandor, prin care a fost aprobat steagul Ţinutului Secuiesc.
În motivarea acţiunii civile, prefectura a menţionat că CJ Covasna nu avea posibilitatea să dispună aprobarea unui astfel de steag. “În acest sens se arată că în legislaţia actuală nu există vreun act normativ care să prevadă posibilitatea stabilirii drapelului sau a fanionului unităţii administrativ teritoriale ca însemn specific al acesteia de către un consiliul local sau judeţean”, se arată în acţiunea Prefecturii Covasna. Fostul prefect Codrin Munteanu a cerut astfel anularea hotărârii Consiliului Judeţean prin care se stabilea steagul secuiesc drept stindard al judeţului.
În apărare, Consiliul Judeţean a susţinut că, în realitate, legea permite autorităţilor locale să îşi aleagă un steag reprezentativ. CJ Covasna susţine că pentru stabilirea steagului secuiesc a fost consultată populaţia din judeţ.
“În România există zeci de unităţi administrativ teritoriale care au aprobat drapele, fanioane, chiar şi imnuri, majoritatea dintre acestea motivându-şi hotărârile prin Statutul unităţii administrativ teritoriale, neexistând nici un temei pentru care pârâta să fie tratată diferit, în caz contrar ajungându-se la discriminarea cetăţenilor români din Judeţul Covasna faţă de cetăţeni ai României, în acest sens fiind jurisprudenţa Curţii Euroepene se Justiţie”, se arată în motivarea instanţei.
Judecătoarea Alexandra Daniela Benegui de la Tribunalul Covasna a dispus pe 5 octombrie că folosirea steagului secuiesc în Covasna este legală. Tribunalul Covasna a respins cererea de anulare a hotărârii din 2008 a CJ Covasna prin care s-a aprobat folosirea steagului secuiesc.
În motivare, instanţa arată că, deşi legislaţia nu spune în mod clar că autorităţile locale îşi aleg în mod obligatoriu un steag, interpretarea dispoziţiilor legale arată că autorităţile locale pot sa-şi aleagă un steag propriu. “Pe cale de consecinţă, stabilirea în cadrul statutului a unui drapel şi a unui fanion al judeţului nefiind de natură a aduce atingere niciunei dispoziţii legate de ordine publică, ci fiind in concordanţă cu actele normative care stabilesc atribuţiile autorităţii administraţiei publice locale, respectiv cu art. 19 din OG 53/2002, instanţa constată că acţiunea formulata de reclamanta Prefectul Judeţului Covasna în cadrul dreptului de tutela administrativă este neintemeiată, aceasta urmând a fi respinsă ca atare”, se arată în motivarea instanţei.
Instanţa a mai arătat că în mod similar au fost adoptate Drapelul Judeţului Alba, Steagul Judeţului Braşov, Drapelul Judeţului Ialomiţa, Drapelul Judeţului Maramureş, Drapelul Judeţului Timiş.
