Redox Lab din Cluj a adus 65 de aparate de conservare a trombocitelor, făcute într-un garaj infect din India, expresia aparţinând procurorilor DNA. Patroana Stela Trif a falsificat actele, spunând că le-a importat din Italia. Laboratoarele n-au funcţionat nicio zi, fiind bune de aruncat la fier vechi. Trif a venit cu cel mai mic preţ, dar tot şi-a permis un adaos de 120%.
Laborator pentru conservarea trombocitelor

DLAF (Departamentul de Luptă Antifraudă) a extras unul din dosarele de achiziţii pe fonduri europene de la Ministerul Sănătăţii şi a găsit ditamai grozăvia: aparatura pentru bolnavii de leucemie şi pentru cei cu afecţiuni oncologice era bună de aruncat la gunoi. Achiziţia, făcută pe sute de mii de euro, denotă o inconştienţă criminală, pentru că soarta a mii de bolnavi a fost pusă în pericol.
Autoarea fraudei a încercat să şteargă urmele şi să-şi piardă urma.
A venit cu cel mai mic preţ

Stela Trif, o femeie de afaceri din Cluj, a importat din India, prin firma sa, Redox Lab, mini-laboratoare pentru conservarea concetratelor de trombocite, indispensabile în chirurgie sau pentru bolnavii de cancer. Aparatura a fost adusă cu girul Ministerului Sănătăţii, după o licitaţie pe care Stela Trif a câştigat-o cu un preţ cu 30% mai mic decât următoarea ofertă.
Firma clujeană a luat aparatele de la Rajas Enterprises, din India, deşi în acte aceasta figura ca achiziţionată din Italia, de la KW Apparechi Scientifici. Anchetatorii au stabilit că factura provenită din Italia era falsă, nefiind înregistrată în contabilitatea Redox Lab. Nici documente care să dovedească transportul din Cizmă nu au fost găsite.

Un garaj insalubru, invadat la propriu de maimuţe

Cele 65 de echipamente “de stocare/conservare concentrate trombocite, cu incintă termostatată” nu au funcţionat nicio zi şi asta pentru că au dat rateuri de la primele testări.
În realitate, laboaratoarele care aveau aplicate ştampile false, pe care scriau “Made în Italia”, au fost produse în India, în nişte garaje insalubre.
Procurorii DNA, care au trimis-o în judecată pe patroana de la Redox Lab, susţin că aparatura medicală de înaltă performanţă a fost produsă în nişte locuri care doar fabrică de aparatură medicală nu se poate numi. “O mahala din India, un garaj insalubru în faţa căruia se plimbă nestingherite, prin praf, animale sălbatice, maimuţe şi bivoli săbatici. La interior, oameni desculţi, pe jumătate dezbrăcaţi, care lucrează cu mâinile goale sau cu unelte rudimentare. Aceasta este fabrica şi în aceste condiţii a fost realizată aparatura medicală de laborator importată pentru România de către Redox Lab, în cadrul unui proiect european, pentru a utila un număr de 55 de unităţi spitaliceşti, centre de transfuzii sanguine dar şi săli de operaţii”, susţin anchetatorii.

Aparatură performantă bună de dat la fier vechi

În Cluj Napoca au ajuns trei astfel de laboratoare speciale care nu au funcţionat nicio clipă. Unul la Instititul de Oncologie, altul la Institutul Inimii şi un al treilea la Centru de Hematologie.
La toate cele trei institute clujene, cele trei echipamente nu au funcţionat deoarece rezultatele experimentale efectuate, cu probe de sânge, au indicat că aparatele sunt de proastă calitate, nu pot menţine temperatura constantă şi nici nu realizează o bună agitare a sângelui.
Pe înţelesul tuturor, aceste echipamente speciale transformă sângele recoltat de la donatorii voluntari, în urma unei proceduri speciale, în plasmă şi în masă trombocitară. “Există operaţii chirurgicale, cum ar fi cele pe cord, unde pacienţii care prezintă hemoragii au nevoie urgentă de masă trombocitară. Sunt două derivate de sânge şi se folosesc pentru bolnavii care sângerează, dar la fiecare într-un caz anume”, explică un chirurg de la Instititul Inimii din Cluj Napoca.
Doctorul Adrian Sime, directorul Centrului de Hematologie din Cluj Napoca, spune că echipamentul primit prin programul Ministerului Sănătăţii a fost retras în scurt timp după ce a fost primit. “Am primit o hârtie de la Minister că echipamentul a fost retras. Cred că a fost trimis înapoi la firmă. Este un aparat care conservă trombociţi în anumiţi parametri. Aceşti trombociţi sunt folosiţi în foarte multe boli, inclusive leucemie”, declară doctorul Adriana Sime.

De frică, a renunţat la bani şi a băgat firma în insolvenţă

Mafia din jurul licitaţiilor cu fonduri europene este atât de mare încât nu mai contează nimic, nici viaţa oamenilor, atunci când vine vorba despre bani. Firma din Cluj a câştigat licitaţia oferind un preţ mai mic, chiar cu 30%, decât al unicului producător pe plan mondial, o firmă din Italia. Cu toate acestea, niciun oficial al Ministerului Sănătăţii nu a sesizat acest amănunt.
DNA susţine că pentru echipamente care au costat 164.000 USD, echivalentul a 123.000 de euro, Stela Trif a facturat către Ministerul Sănătăţii suma totală de 355.334 de dolari, deci un câştig net de peste 120%.
Banii nu au mai fost încasaţi de la Ministerul Sănătăţii dintr-un singur motiv. După ce echipamentele au ajuns în România, au apărut primele reclamaţii de la şefii spitalelor. Astfel a fost sesizată Direcţia de Luptă Antifraudă care a demarat primele verificări. Imediat, patroana Stela Trif s-a speriat şi a stornat facturile emise către Ministerului Sănătăţii. Cu alte cuvinte, Stela Trif a renunţat la bani doar cu gândul să scape de ancheta Uniunii Europene. Mai mult, după demararea verificărilor Redox Lab SRL a intrat în insolvenţă.

Direcția Regională de Drumuri și Poduri Timiș (DRDP Timiș) e un adevărat studiu de caz privitor la sifonarea banilor publici destinați construcției de drumuri din România spre buzunare private. foto

Situația de la DRDP Timiș are câte puțin din toate ingredientele afacerilor cu asfalt care asigură succesul acestora. Gineri

–

Asociat unic si administrator al firmei Fluent Gaz este din 2009 Isaila Mircea Liviu.
Firma FLUENT GAZ care distribuie gaz natural in Sancraiu de Mures a intrat din 30.10.2012 in insolventa.
Interesant este ce se va intampla cu clientii acesteia, aspectul fiind reglementat precar in legislatia actuala.
Fluent Gaz era anchetata din 2011 de Consiliul Concurentei.
Inspecţiile inopinate la sediile firmelor SC Fluent Gaz SRL Sâncraiu de Mureş, SC Rominsta SRL Cristeşti, SC Cala SA Târgu-Mureş, SC Instaservice SRL Târgu-Mureş, SC Gascop SRL Târgu-Mureş şi SC Transelectric SRL Târgu-Mureş au vizat o posibilă înţelegere în prezentarea ofertelor la opt licitaţii organizate în perioada 2009 – 2011, de Romgaz SA şi Transgaz SA Mediaş, care au o valoare totală de 98,8 milioane de lei. „Suspectăm companiile că s-au înţeles atât asupra conţinutului ofertelor pe care urmau să le prezinte la licitaţii, cât şi asupra modului în care îşi susţineau aceste oferte, astfel încât contractele să fie adjudecate prin rotaţie. În acest caz am colaborat cu DIICOT, care ne-a furnizat indiciile necesare pentru a declanşa o investigaţie de amploare într-un domeniu sensibil cum este cel al gazelor naturale”, a declarat Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului  Concurenţei.

Proiectul imobiliar Pipera City, ce trebuia dezvoltat de omul de afaceri Marius Ivan şi partenerul său Tom Quinn, a intrat în insolvenţă la propria solicitare din cauza presiunii impuse de creditul de 25 mil. euro deschis la banca grecească Bancpost.

Judecătorii Tribunalului Bucureşti au declarat insolvenţa companiei în 26 septembrie şi au stabilit ca termen limită pentru admiterea cererilor creditorilor data de 12 noiembrie. Magistraţii au desemnat ca administrator judiciar al companiei firma RVA Insolvency a lui Arin Stănescu. Adunarea creditorilor va avea loc în 5 decembrie la sediul RVA.

Potrivit datelor comunicate Ministerului Finanţelor Publice de către Creativ Proprietăţi Imobiliare, companie prin intermediul căreia se dezvolta proiectul Pipera City, datoriile societăţii se ridicau la peste 74 mil. euro în 2011.

Marius Ivan a cumpărat terenul de 12 hectare din Voluntari de la George Becali pentru 40 mil. euro şi vroia să construiască pe el 800 de locuinţe, 200.000 de metri pătraţi de birouri şi 30.000 de metri pătraţi de spaţii comerciale. Criza a dat peste cap planurile lui Ivan, din care au rămas doar o groapă pentru fundaţie. În vârful pieţei imobiliare, Marius Ivan anunţa că va investi peste 700 mil. euro în acest proiect-gigant.

Marius Ivan ocupă poziţia 191 în noul TOP 300 CAPITAL cu o avere estimată la 28-30 mil. euro, în scădere faţă de anul trecut. El a pus bazele companiilor Dufa şi Henkel Bautechnik. Omul de afaceri mai deţine clădirea de birouri North Gate din Pipera, pe care în 2009 era cât pe ce să o vândă austriecilor de la Immofinanz pentru 75 mil. euro. Afacerea însă a căzut, iar Ivan s-a ales în urma unui proces la Curtea de Arbitraj cu circa 100.000 de euro, costurile aferente procesului de due-diligence pe care austriecii au refuzat să le plătească iniţial.

Astazi instanta a anuntat Intrarea debitorului SC Best Advertising & Consult SRL in procedura simplificata de faliment conform Sentintei Civile nr. 10613 din data de 19.10.2012 pronuntata de Tribunalul Bucuresti, Sectia a VII-a Civila, in dosarul nr. 64319/3/2011.
Ars Advertising si Best Advertising sunt agentii care au ajuns sa ruleze milioane de euro, axandu-se pe contracte cu statul. Le-a mers, mai mult sau mai putin, cu intarzierile de plata comune oricarui client, pana in aprilie 2009. O campanie derulata pentru Ministerul Mediului in urma cu 2 ani le-a lasat cu o “gaura” de 500.000 euro, la pachet cu tacerea “incapatanata” a Ministerului. Deznodamantul? Ars este in plin proces de executare silita, Best incearca sa evite falimentul.
In aprilie 2009, Ministerul Mediului a atribuit fara licitatie catre Ars Advertising, agentie din orasul Ploiesti, un contract de 500.000 euro, bani europeni, pentru o campanie de promovare pe TV, radio si in presa scrisa a unui program sectorial de mediu.
Ars a luat banii si i-a dat mai departe catre Best Advertising, in calitate de, spun oficialii Ars, furnizor de servicii media. Mai exact, Best a cumparat, in numele Ars, spatiul publicitar necesar difuzarii campaniei. Totul a mers ca “uns” pana cand Garda Financiara a pus sub semnul intrebarii modalitatea in care Ministerul a atribuit cei 500.000 euro pentru campania de promovare. Garda Financiara a intrebat de ce a ales Nicolae Nemirschi, ministrul in functie la momentul respectiv, sa atribuie bani europeni fara licitatie.

Anchetatorii au descins, joi dimineata, la firmele si locuinta unui om de afaceri din Drobeta Turnu Severin, vizat intr-un dosar de evaziune fiscala cu un prejudiciu estimat la 12 milioane de euro. Omul de afaceri vizat este Constantin Badescu, ale carui societati au contracte cu Primaria si Consiliul Judetean. La ora transmiterii acestei stiri, politistii de la Crima Organizata, de la inspectoratele de politie din Mehedinti si Gorj si procurorii DIICOT fac perchezitii la mai multe firme din Drobeta Turnu Severin si Satu Mare, o parte dintre acestea apartinand omului de afaceri mehedintean Constantin Badescu.

Cred ca situatia economica actuala merita o dezbatere in acest sens.
Avem, cel putin acum in 2012, o medie de 150-180 de firme care intra ZILNIC in procedura de insolventa, asta insemnand ca undeva la minim 54000 de firme inceteaza platile anual.
Daca aflam insa ca in proportie de peste 77% din aceste insolvente este vorba de debitori care, pentru a nu achita datoriile, isi deschid procedurile de insolventa, iar cererea debitorului este admisa de instantele de judecata in medie in trei zile de la depunerea cererii, ne dam seama ca peste noapte te poti trezi ca ai cel putin un client de la care nu vei mai vedea banii.
Ce urmeaza din momentul in care se depaseste termenul de plata? Aici lucrurile sunt clare si clasice.
Firma creditoare actioneaza prin proprii avocati, sau apeleaza la firme de colectare debite, urmeaza clasica faza preprocesuala, notificari, convocari la conciliere directa, depunerea actiunii in instanta de judecata, executari silite sau cereri de deschidere procedura faliment. Numai ca, deja vorbim de o pierdere pentru firma [ debitul in sine care este neincasat ] la care firma va plusa adaugand noi costuri cu avocatii, procedurile judiciare, executari silite, etc. In peste 50% din situatii, totul se termina cu o MARE PIERDERE pentru firma creditoare intrucat banii raman neincasati pe veci iar cand trag linie finala costul a fost unul extrem de ridicat.
Ce se poate face atunci ?
Din experienta mea de 19 ani, in acest moment, pentru faza POST-scadenta neachitata a debitelor, nu exista solutii de geniu. Toti [ avocati, firme de colectare debite ] fac cam acelasi lucru, unii mai serios altii mai putin serios astfel incat se adauga si acest risc la cel initial al neplatii debitului. Daca mai adaugam si Justitia care de multe ori da rateuri, iti dai seama ca situatia este destul de neagra.
Unde se poate actiona cu adevarat de catre managerii firmelor ?
In zona de PREVENTIE.
A crea sisteme de prevenire a incidentelor de plata, inseamna in primul rand sa ai un sistem de monitorizare atat a datelor financiare, dar mai ales a informatiilor legate de urmatoarele aspecte din “viata” clientilor tai :
- status emitere instrumente bancare de plata
- informatii despre structura actionarilor, administratorilor dar si trecutul acestora si eventualele alte firme unde au fost sau sunt asociati sau manageri si pe care le-au dus in situatie de neplata a restantelor; acest trecut este extrem de important pentru ca iti da ecuatia COMPORTAMENTULUI de plati care poate oricand afecta si clientul tau
- status privind implicarea clientului in procese in care este fie creditor [ a avea de incasat bani din piata si a ajunge in instanta de judecata este un semn ca la un moment dat iti poate spune ca nu achita datoriile pentru ca la randul lui nu a incasat din piata ] sau debitor, caz in care alarma trebuie sa sune imediat, fie ca este vorba de somatii de plata, actiuni pe fond, executari silite sau mai rau, cereri de insolventa impotriva acestuia.
Cheia este monitorizarea atenta si permanenta .
Multe firme si manageri se tem sa apeleze la o asemenea monitorizare a clientilor sau la rapoarte de bonitate intrucat spun ei, atunci ajungi sa nu mai vinzi nimanui. Fals.
Poti sa vinzi chiar si unor partaneri cu probleme insa important este sa tii lucrurile sub control sa stii cand trebuie sa te opresti pentru ca am gasit cazuri in care managerii de vanzari platiti functie de CIFRELE realizate adica de facturi emise dar neaincasate, ca sa faca “planul” dadeau marfa unor firme care initiasera proceduri de radiere sau insolventa.
De multe ori se aduce in discutie problema asigurari creantelor.
Din pacate in Romania aceasta asigurare de creante este dificila atat pentru asiguratori cat si pentru clienti. Asiguratorii prefera sa asigure doar creante in care stiu ca au risc zero, si acest lucru nu se pliaza pe ce vor firmele , cerand multe informatii pe care managerii nu sunt dispusi sa le ofere asupra tranzactiilor, si refuzand zonele de risc. Pana la urma asiguratorii de creante au si ei dreptatea lor pentru ca dincolo de un contract perfect , dai de Justitia care de multe ori nu este oarba si atunci mai bine refuza sa asigurea creanta decat sa o asigure.
Personal cred ca sistemul de preventie si de monitorizare pe baza unui soft specializat a clientelei este cel mai IEFTIN si EFICIENT mod de a te proteja.
Am remarcat la firmele care folosesc sistemul de preventie oferit de echipa de la www.Vrajitorul.eu ca rata de scadere a companiilor care au ajuns in zona de POST-scadenta depasita la plata cu risc major de transformare in creanta neincasabila a scazut cu pana la 80% ceea ce este o dovada elocventa a faptului ca sistemul functioneaza doar ca trebuie aplicat.
Va doresc succes in afaceri

Unicredit Tiriac Bank si firma de constructii elena Edrasis au fost cele care au cerut si obtinut la Tribunalul Bucuresti intrarea in insolventa a firmei

Tribunalul BUCUREŞTI
BUCUREŞTI
Dosare
Informaţii detaliate despre dosar

Numãr unic dosar:     63136/3/2011
Înregistrat în data de:     26.09.2011
Obiect dosar:     procedura insolvenţei – societăţi cu răspundere limitată
Materia juridicã:     Faliment
Stadiu procesual:     Fond
Părţi:     SC EDRASIS CONSTRUCT GRUP SRL  : Creditor
SC AVRIG ASSET MANAGEMENT SRL : Debitor
SC UNICREDIT TIRIAC BANK SA : Creditor
CĂI DE ATAC:
Tip acţiune    Data declarare    Cine declara
Pagina 1

TERMENE DE JUDECATÃ:
Data    Detalii
06/02/2012    Amână cauza
Solutie:
14/02/2012    Conexat
Solutie: conexat la dosarul nr.52463/3/2011
admitere cerere

Conform ultimelor inregistrari actionarii vizibili erau

AVRIG ASSET MANAGEMENT – S.R.L.
HOTARARE
din data de 9.11.2011, a adunarii generale a
asociatilor S.C. AVRIG ASSET MANAGEMENT -
S.R.L. (“Societatea”), cu sediul social in Bucuresti,
Piata Charles de Gaulle nr. 13, parter, camera 4,
sectorul 1, Romania, J40/4392/2001,
CUI 13860856
Subscrisele:
1. CENTRAL EASTERN EUROPEAN REAL ESTATE
SHAREHOLDINGS B.V., o societate organizata si
functionand in conformitate cu legislatia din Olanda,
avand sediul social in 2 Martinus Nijhofflaan, 2624 ES
Delft, Olanda, inregistrata la Registrul Comertului cu nr.
04047437, reprezentata legal prin imputernicit dl
Matthew A. Proskine si
2. OCEANIS INTERNATIONAL B.V., o societate
organizata si functionand in conformitate cu legislatia din
Olanda, avand sediul social in 2 Martinus Nijhofflaan,
2624 ES Delft, Olanda, inregistrata la Registrul
Comertului cu nr. 24184331, reprezentata legal prin
imputernicit dl Matthew A. Proskine,
in calitate de asociati detinatori a 100% capitalul
social al S.C. AVRIG ASSET MANAGEMENT – S.R.L., au
hotarat cu unanimitate de voturi, urmatoarele:
Articolul 1. Mutarea sediului social al S.C. AVRIG
ASSET MANAGEMENT – S.R.L. de la adresa din
Bucuresti, Piata Charles de Gaulle nr. 13, parter, camera
4, sectorul 1, la noua adresa din Bucuresti, str. Grigore
Mora nr. 39, parter, camera 18, sectorul 1.

Ceea ce le-am spus cu titlu de avertizare creditorilor s-a intamplat : nu numai ca dupa preluare de catre Cristi Burci datoriile nu se platesc dar mai mult de atat, Adevarul Holding  isi cere insolventa.
Imediat dupa ce a s-a inregistrat in MOF transferul societatii ADEVARUL HOLDING SA de la Dinu Patriciu catre Cristian Burci, acesta a depus cerere de intrare in insolventa a companiei care editeaza publicatiile din trustul Adevarul.
Interesanta este insa miscarea din iunie 2012 cand la Mof A FOST INREGISTRATA o cerere prin care s-a constituit garantie reala mobiliara a actionarilor asupra marcilor, astfel incat creditorii care spera sa valorifice marcile nu au nici o sansa sa o vada realizata.
Cu acestea se creeaza un vid interesant in media scrisa romaneasca care ramane de vazut de cine va fi umplut.

Societatea ADEVARUL HOLDING – S.R.L., cod
unic de inregistrare: 18990288 , numar de ordine in
registrul comertului: J40/14119/2006.
PERSOANA DESEMNATA
Asupra cererii de fata:
Prin cererea inregistrata sub nr. 722570 din data de
30.07.2012 s-a solicitat inregistrarea in registrul
comertului a depunerii urmatoarelor acte: Contract de
garantie reala mobiliara asupra marcilor din 14.06.2012.
Examinand inscrisurile mentionate persoana
desemnata, constatand ca sunt indeplinite cerintele
legale, in conformitate cu prevederile O.U.G. nr.
116/2009, aprobata cu modificari si completari prin Legea
nr. 84/2010, cu dispozitiile Legii nr. 26/1990, republicata,
cu modificarile si completarile ulterioare si ale Legii nr.
31/1990, republicata, cu modificarile si completarile
ulterioare, urmeaza a admite prezenta cerere de
depunere mentionare acte.

A intrat in politica prin PDL si a fost ales senator in 2008. Dupa patru ani in Parlament, nu mai vrea sa auda de politica. “Las geniile si cantaretii sa faca politica”, afirma plin de amaraciune senatorul Iulian Urban.

“Nu mai candidez, las geniile, cantaretii. Daca esti profesionist si te duci acolo, in Parlament, pierzi timpul de pomana, n-are nimeni nevoie de expertiza ta”, a declarat Iulian Urban, pentru Ziare.com.

In varsta de 37 de ani, jurist, cu o afacere in recuperarea creantelor, Iulian Urban spune ca de acum se va tine cat mai departe de politica.

“Nu este de mine politica, a fost o experienta neplacuta, un stagiu militar pe care nu l-as recomanda absolut nimanui. Cel care are creierul acasa, minte in cap, stie sa faca ceva, sa nu intre in politica. De aia ma mir cand vad ca tinerii vor sa candideze, acolo te duci doar daca nu ai ce face acasa, nu ai o meserie si te gandesti ca asa te imbogatesti.

Nu ma mai apropii de politica, mai ales in conditiile actuale, in care poporul, in proportie de peste 60%, iubeste masurile populiste, socialismul, si inca 20% personajele de tipul lui Dan Diaconescu. Chiar n-ai nicio sansa in Romania”, se destainuie Urban.

El a dezvaluit si ce l-a oripilat cel mai tare in decursul mandatului sau de parlamentar.

“Cea mai neplacuta amintire din Parlament este perioada in care se negociau pe bani voturile pentru motiunea de cenzura.

Pana la urma, ce se intampla in Parlament este reflexia la scara mica a ceea ce se intampla la nivelul natiunii, asa ca Romania are exact politicienii pe care-i merita, pe care-i voteaza si pe care-i trimite acolo. Toata lumea trebuie sa-si asume acest lucru, sa nu spuna ca se voteaza aia singuri si ajung acolo”, acuza Urban.

Ar mai exista, totusi, o posibilitate care l-ar putea determina pe Iulian Urban sa se razgandeasca in privinta politicii: “Cand se vor importa in Romania 5-6 milioane de nemti, poate ma intorc”.

Inainte sa va las sa cititi ce “pregateste” MAI am doua dileme la care va cer comentariul si concursul :
1. Daca MAI se “ocupa” cu asigurarea linistii si ordinii publice, de ce vrea sa ne oblige sa avem fiecare langa noi un BADIGARD?
2. veti vedea mai jos ca patronatul firmelor de paza se face ca ..contesta masura dar isi freaca manutzele de bucurie ca vor avea clienti cu de-a sila ca asa vrea guvernu’!

Ministerul Administraţiei şi Internelor iniţiză o nouă formă de taxare pentru operatorii economici: elaborarea analizelor de risc la securitatea fizică a unităţilor ce fac obiectul Legii nr. 333/2003. O gamă foarte largă de companii vor trebui să plătească experţi în evaluare şi să cheltuiască sume importante de bani în vederea respectării noilor instrucţiuni. Mai mult, în urma acestei evaluări de risc, toate firmele private, de la pensiuni la buticuri, se pot trezi cu obligaţia de a contracta servicii de pază şi protecţie, ceea ce înseamnă costuri suplimentare, nejustificate în multe dintre cazuri sau care ar trebui să rămână la latitudinea companiei, nu să fie obligatorii prin lege, se arată într-un comunicat al Federației Patronatelor din Turism și Servicii (FPTS).FPTS apreciază că “nu putem transforma firmele private în buncăre, după cum nu putem angaja o armată de bodyguarzi ca să păzească la fiecare colţ al restaurantelor. Până la urmă, cu excepţia situaţiilor speciale, ordinea publică ar trebuie să fie apanajul instituţiilor statului. Obligaţia pentru firme să contracteze servicii private de pază aruncă o lumină nefavorabilă asupra Ministerului Administraţiei şi Internelor, câtă vreme contribuabilii se aşteaptă ca siguranţa publică să fie asigurată de stat, iar nu să fie privatizată şi externalizată către companii de pază. În plus, în situaţia de fapt în care firmele sunt oricum încărcate de taxe şi de impozite mai mult decât în orice alt stat european, apariţia unei noi forme de impunere şi a unor cheltuieli suplimentare obligatorii este de prost augur şi va avea consecinţe economice nedorite.”

INDAC RESIDENCE firma sotilor Iamandoiu Nicolae si Iamadoiu Mihaela a intrat in insolventa.
Compania era executata silit de Volksbank Romania dar cererea de insolventa a fost depusa de Fisc care acuza neplata datoriilor  catre statul roman. Tribunalul a stabilit ca termen-limita de inscriere a creantelor data de 26.11.2012

De la 01 ianuarie 2013, pe segmentul dedicat POST-neplatii unui debit se mai adauga un elefant care se va legana pe panza de paianjen a lantului interminabil ce urmeaza momentul dupa care un client trebuia sa va plateasca : mediatorii.
In momentul de fata exista un DEZECHILIBRU urias, major intre ce resurse si energie aloca o firma din Romania pentru PREVENTIE si ce sume enorm de mari, timp pierdut si energie cheltuile in momentul ulterior celui in care se trezeste ca are un rau-platnic.
Daca pentru al doilea moment o firma trebuie sa aloce bani sa plateasca
- mediatori
- colectori debit
- avocati
- procese in instanta
- executori judecatoresti
- lichidatori judiciar pentru insolventa
Pentru faza de PREVENTIE extrem de putine firme aloca resurse si spatiu.Se vorbeste de asigurarea creantelor , o optiune reala dar inca extrem de scumpa datorita climatului economic si juridic nesigur din Romania. Insa preventia se poate face analizand PERMANENT bonitatea financiara si juridica a partenerilor tai. Cu investitii minime eviti pierderi uriase !
Eu unul militez si incurajez firmele sa PREVINA. In acest fel scadeti incidentele de neplata aproape catre zero, nu veti avea probleme cu cash-flow-ul veti sti cand sa va retrageti din calea unui partener care tinde sa intre in insolvabilitate sau insolventa, va veti feri de probleme si va veti salva propria afacere.
Este mai
- ieftin
- sigur
- scade la minim rata, numarul si valoarea cazurilor care ajung in zona de neplata
- se fac economii uriase de bani cu faptul ca nu se ajunge la medieri, concilieri, procese
- ai in permanenta situatia sub control, stii care este situatia juridico-financiara a clientului si tii lucrurile sub control si la decizia ta constienta !
Iulian Urban lucreaza de 19 ani in domeniu si a pus bazele sistemului de preventie al www.Vrajitorul.eu in Romania.

In Ziarul Financiar din 05.11.2012, ziaristii Razvan Voican si Ciprian Botea pun punctul pe “i” cand discuta despre vulnerabilitatea sistemului bancar romanesc in fata fraudelor tot mai dese, pe fondul actualului scandal legat de teapa de 22 milioane de euro care viza pe Aurel Saramert, pe Cercel vice-presedintele BRD si cativa tepari, ordinari pana la urma , din Romania.
Sub titlul http://www.zf.ro/banci-si-asigurari/bancherii-pica-testul-antifrauda-nu-pot-depista-date-false-prezentate-ca-avand-girul-fiscului-10275369.
Materialul este excelent si dureros de adevarat.
“…..Sistemele de control al riscului de fraudă implementate de acţionarii străini în mari bănci româneşti se dovedesc vulnerabile în faţa unor documente în aparenţă valabile purtând eventual o ştampilă falsă cu numele ANAF şi nici măcar filtrele Fondului de GarantarÎn lipsa unor informaţii mai detaliate privind eventuala participare a unor bancheri la actele de fraudă, scandalul readuce în discuţie calitatea profesională a angajaţilor din bănci şi efectele perverse ale goanei după clienţi şi cotă de piaţă la nivelul evaluării riscului.În urmă cu exact un an tocmai Petre Bunescu, director general adjunct al BRD şi un adevărat veteran al conducerii băncii, vorbea despre “forţări” ale aşa-numitului scoring (grilă de evaluare în funcţie de care este aprobat sau respins un dosar de credit) şi despre angajaţi cu lacune chiar în cunoaşterea ABC-ului bancar.e a Creditelor pentru IMM-uri nu reuşesc să depisteze dosare bazate pe date false, după cum indică ancheta DIICOT care a zdruncinat reputaţia bancherilor în ultimele zile…”Am cedat din rigoarea de analiză. Am adoptat folosirea scoringului, dar dacă îl forţezi, se dovedeşte că aduce credite neper­formante. Au trecut clienţi care nu trebuia să aibă acces la credite. A fost o concurenţă exagerată, incorectă şi fără prea mult discernământ cu privire la cota de piaţă. Băncile au slăbit frâiele în definirea profilului de risc şi al ariei în care se manifestă controlul de risc. Au fost cazuri când activitatea de risc a fost considerată o Cenuşăreasă. (…) Au fost şi exagerări în ceea ce priveşte oamenii. O parte s-au dovedit vulnerabili chiar şi în ceea ce priveşte cunoaşterea ABC-ului bancar”, spunea Bunescu, cel care în ultimele luni a asigurat interimatul la conducerea BRD. El nu a putut fi contactat ieri pentru comentarii privind implicarea BRD în scandalul fraudelor. Chiar miercurea trecută, cu o zi înainte ca DIICOT să-l reţină pe Claudiu Cer­cel, francezul Philippe Lhotte a primit aprobarea BNR pentru a prelua funcţia de director general (CEO) al BRD, el începându-şi mandatul oficial cu un adevărat test reputaţional pentru bancă.Astfel de evenimente ridică semne de întrebare asupra profesionalismului unor angajaţi din sistemul bancar, dar şi a modului în care bancherii pun în practică sistemele de verificare a dosarelor de credit. Detalii despre fraudele bancare apar rareori în public, deşi incidentele de acest fel – dar la scară mai mică – sunt frecvente….”
Repet, analiza celor doi ziaristi este de exceptie.
Ma regasesc in fiecare fraza din acest material.
De la inceputul lui 2011 ma chinui sa conving bancheri sau manageri ai unor mari companii din Romania sa parieze pe PREVENTIE.
Ma chinui sa le explic faptul ca , desi multi se bazeaza pe datele de scoring date de diferite firme care acceseaza site-ul Min. Finantelor sau lista de incidente bancare, de fapt se concentreaza pe exact partea care nu le da informatie. Interpretarea PREVENTIVA si analiza detaliata de risc a unui client, partener, solicitant de credit sau firma cu care vrei sa faci o afacere, reprezinta mai mult decat un simplu raport generat automat de un soft si cumparat de ei. Necesita interpretarea unui specialist care sa lege datele de  ordin juridic [ situatie procese, istoric , alte firme unde sunt sau au fost asociati si ce comportament de plati au avut acolo ] cu cel de la situatia garantiilor mobiliare si imobiliare, schema de relatii in alte firme, si pe ultimul loc incidentele de neplata sub forma de BO/file CEC emise fara acoperire si datele financiare.
Numai ca ma izbesc inca de usi inchise.
Unii refuza din start pentru ca nu au timp sa gandeasca in beneficiul firmei sau bancii unde lucreaza.
Pe altii nu-i intereseaza daca firma sau banca isi ia teapa, ca nu este banul lor, si ei stiu ca atunci cand s-a incheiat programul de 8 ore au mai bifat o zi platita de salariu.
Altii, cred ca sistemul lor este cel mai bun , desi multi au ramas interzisi cand au vazut o demonstratie facuta de mine cu echipa de la www.Vrajitorul.eu, insa din orgoliu , superioritate sau pur si simplu din lipsa de respect fata de banii actionarilor au preferat sa mearga mai departe cu acelasi sistem pagubos care permite aparitia acestor fraude.
Altii, s-au temut sa instaleze un sistem performant de preventie, pentru ca mi-au spus ca atunci lor le-ar scade vanzarile si fiind platiti la ce vand, prefera sa vanda in zone de risc , stiind din start ca acolo poate sa apara o frauda!
Mai rari dar reali sunt si cei care pur si simplu sunt in firma sau banca aceea tocmai pentru ca , in permanenta cauta brese prin care sa comita fraude fie sub forma unor credite date unor parteneri de infractiuni, sau sub forma aprobarii vanzarii de marfa catre faliti sau escroci de la care primesc o parte din beneficiul infractiunii.
Este greu, Romania este o tara unde PREVENTIA nu este inca cautata, de aceea apar asemenea situatii ca cea cu frauda de la BRD, insa sper ca lumina sa vina si pe strada noastra a specialistilor in Preventie, si actionarii sa inteleaga ca prevenind , vor castiga timp, bani, energie si continuitate pentru firma/banca lor.
Iulian Urban este cel care a pus in Romania bazele sistemului de preventie in materie de frauda si debite neincasate, www.Vrajitorul.eu

Intrebari & Raspunsuri via Wall-Street

1. Cat de mult a inceput sa fie folosita insolventa abuziv de companii care pur si simplu nu au niciun gand de a-si plati datoriile?
1. Legislatia permisiva si faptul ca la cererea debitorului insolventa se deschide chiar si la termene de 24 de ore de la depunerea cererii, face ca in acest moment conform monitorizarilor pe care le facem la www.Vrajitorul.eu sa avem intre 130 si 180 de insolvente deschise zilnic la Tribunalele din Romania dintre care peste 77 % sunt insolvente cerute de debitori, adica de afaceristi care isi pregatesc din vreme terenul pentru a nu achita datoriile, pe fondul lipsei totale pot spune de vigilenta si preventie din partea creditorilor care aproape mereu sunt luati prin surprindere, desi exista sisteme de protectie si preventie pe care insa nu doresc sa le foloseasca inca.

2. Cum vedeti evolutia insolventelor anul viitor?
2. Cred ca in 2013, numarul insolventelor si mai ales a celor cerute de debitori va fi in continua crestere. Omul in general gandeste practic : de ce sa platesc din datorii cand pot sa raman cu banii si apelez la legea insolventei ?
De la 01 ianuarie 2013, pe segmentul dedicat POST-neplatii unui debit se mai adauga un elefant care se va legana pe panza de paianjen a lantului interminabil ce urmeaza momentul dupa care un client trebuia sa va plateasca : mediatorii.
In momentul de fata exista un DEZECHILIBRU urias, major intre ce resurse si energie aloca o firma din Romania pentru PREVENTIE si ce sume enorm de mari, timp pierdut si energie cheltuile in momentul ulterior celui in care se trezeste ca are un rau-platnic.
Daca pentru al doilea moment o firma trebuie sa aloce bani sa plateasca
- mediatori
- colectori debit
- avocati
- procese in instanta
- executori judecatoresti
- lichidatori judiciar pentru insolventa
Pentru faza de PREVENTIE extrem de putine firme aloca resurse si spatiu.Se vorbeste de asigurarea creantelor , o optiune reala dar inca extrem de scumpa datorita climatului economic si juridic nesigur din Romania. Insa preventia se poate face analizand PERMANENT bonitatea financiara si juridica a partenerilor tai. Cu investitii minime eviti pierderi uriase !
Eu unul militez si incurajez firmele sa PREVINA. In acest fel scadeti incidentele de neplata aproape catre zero, nu veti avea probleme cu cash-flow-ul veti sti cand sa va retrageti din calea unui partener care tinde sa intre in insolvabilitate sau insolventa, va veti feri de probleme si va veti salva propria afacere.
Este mai
- ieftin
- sigur
- scade la minim rata, numarul si valoarea cazurilor care ajung in zona de neplata
- se fac economii uriase de bani cu faptul ca nu se ajunge la medieri, concilieri, procese
- ai in permanenta situatia sub control, stii care este situatia juridico-financiara a clientului si tii lucrurile sub control si la decizia ta constienta !

3. Ce probleme pune insolventa societatilor care colecteaza debite?
3. Societatilor care colecteaza debite insolventele voluntare cerute de debitori le inchide usa negocierilor si afecteaza rada de succes. Eu am mai spus faptul ca in acest moment colectarea debitelor devine mai ales pe segmentul B2B o chestiune la fel de riscanta ca mersul cu motocicleta pe o pata de ulei. Singura solutie pentru creditori ramane zona de preventie pe care insa managerii romani din pacate nu o abordeaza inca in acest moment si pe cale de consecinta ajung sa piarda extrem de multi bani

PRO HOTELS era executata silit de Credit Europe Bank , in dosar fiind executati silit in solidar cu firma si fratii Negoita , si celelalte firme ale lor Rin Hotel Management si Pro Confort, incuviintarea de executare silita fiind data de Judecatoria Buftea la 11.10.2012.
Practic toate firmele fratilor Negoita sunt acum executate silit si este de asteptat ca intreg imperiul Negoita sa se prabuseasca, mai ales ca din cate inteleg Credit Europe Bank isi joaca o carte proprie a supravietuirii, banca fiind ingropata financiar de datoriile uriase neincasate din creditele date familiei Negoita!
Cum au raspuns fratii Negoita ?
Introduc pe ascuns o cerere de insolventa la Tribunalul Ilfov, bat mana cu Casa de Insolventa Transilvania si la 02.11.2012 in timp record!!! Tribunalul deschide procedura insolventei, miscare la care Credit Europe Bank se astepta, dar care lasa ceilalti creditori chirografari cu ochii in soare si cu sanse zero de recuperare a creantelor.
1. Societatea comerciala PRO HOTELS SRL, cod unic de inregistrare:
14594922 Notificare privind deschiderea procedurii insolventei Nr. 12518 data:
02.11.2012 1. Date privind dosarul:
Numar dosar 1459/93/2012, aflat pe rolul Tribunalului Ilfov, Sectia Civila. 2.Arhiva/registratura instantei:
Adresa Tribunalul Ilfov, Jud Ilfov, Oras Buftea, str. Stirbei Voda nr.
24. Numar de telefon:
0372/21.88.58 .. Numar de fax:
021/312.23.59. 3.1. Debitor: SC PRO HOTELS SRL Cod de identificare fiscala, sediul social in Voluntari, bd-ul Voluntari, nr. 100, jud. Ilfov, CUI 14594922 , Numar de ordine in registrul comertului:
J23/717/2002. 3.2. Administrator special: nu a fost desemnat inca. 4.Creditori: lista anexa. 5.Administrator judiciar:
Subscrisa, Casa de Insolventa TRANSILVANIA Filiala Bucuresti SPRL, cu sediul in Bucuresti, Phoenicia Business Center, str. Turturelelor nr. 11A, etaj 4, sector 3, inmatriculata la Registrul Societatilor Profesionale al U.N.P.I.R. sub nr. RSP 0401/2009, avand cod de identificare fiscala RO 26171764 prin asociatii coordonatori Andreea Anghelof, Rudolf Vizental si Vasile Godinca-Herlea, tel. 021/326.60.14, e-mail:
Bucuresti@citr.ro. 6.Subscrisa, Casa de Insolventa Transilvania Filiala Bucuresti SPRL in calitate de administrator judiciar al debitorului SC PRO HOTELS SRL, conform sentintei civile nr. 918 din data de 27.09.2012, pronuntata de Tribunalul Ilfov, Sectia Civila in dosarul 1459/93/2012, in temeiul art. 61 alin (1) si art. 62 alin (1) din Legea privind procedura insolventei, notifica
7. Deschiderea procedurii insolventei impotriva debitorului SC PRO HOTELS SRL, prin sentinta civila nr. 918 din data de 27/09/2012, pronuntata de Tribunalul Ilfov, Sectia Civila in dosarul 1459/93/2012. 7.1. Debitorul SC PRO HOTELS SRL are obligatia ca in termen de 10 zile de la deschiderea procedurii sa depuna la dosarul cauzei documentele prevazute la art. 28 alin.(1) din Legea privind procedura insolventei. Destinat exclusiv beneficiarilor publicatiei Buletinul Procedurilor de Insolventa pe baza de abonament sau furnizare punctuala in conformitate cu prevederile HG nr. 460/2005, modificata si completata prin HG nr. 1881/2006 si prevederile HG nr. 124/2007 20BULETINUL PROCEDURILOR DE INSOLVENTA Nr. 15659/06.11.2012 7.2. Creditorii debitorului SC PRO HOTELS SRL trebuie sa procedeze la inscrierea la masa credala a acestuia prin depunerea cererii de admitere a creantei in conditiile urmatoare:
7.2.1.Termenul limita pentru inregistrarea cererii de admitere a creantelor asupra averii debitorului este 11.11.2012.
PRO HOTELS S.R.L.
C.U.I.: 14594922
Nr ord reg com: J23 /717 /2002
Adresa: B-dul VOLUNTARI nr. 100 , VOLUNTARI
Judetul: ILFOV

Azi dimineata am discutat cu oficialii de la Politie, si pentru ca mi se pare inadmisibil ca gunoiul ala uman care acum doua saptamani a fortat fetita de 7 ani sa il masturbeze sa fie inca liber si sa agreseze si alti copii [ se pare care are si alti copii de 7-9 ani la activ jigodia] am decis sa ofer 250

Recentele relatari din presa despre cazul fraudelor bancare, dar si explozia numarului de falimente, de clienti care nu isi platesc datoriile fie ca nu vor, fie ca nu pot, fie ca vor sa profite de un sistem legislativ si juridic lacunar pentru a se imbogati peste noapte in mod ilicit, au provocat ingrijorari atat in lumea bancherilor dar si la nivelul companiilor care activeaza in Romania.
Sigur, din pacate, climatul de incredere investitional in Romania nu a excelat foarte mult in anii de dupa 1989, dar odata cu psihoza publica a crizei economice, de multe ori managerii companiilor au impresia ca incasarea creantelor a devenit o ruleta ruseasca, unde totul tine de noroc.
Si totusi, chiar daca Zeita Fortuna are si ea rolul ei in viata unei companii, aceasta ruleta ruseasca poate sa dispara si chiar intr-o piata nesigura in privinta incasarii facturilor asa cum este cea romaneasca, daca apelezi la expertii – evaluatori de risc specializati in managementul prevenirii fraudelor financiare si neincasarii debitelor.
Va invitam la o asemenea incursiune, discutand cu Iulian Urban, cel care impreuna cu o echipa de profesionisti in domeniul IT a pus pe picioare unul dintre singurele sisteme performante in materie de evaluare a riscului financiar din tara noastra, echipa identificata prin denumirea www.Vrajitorul.eu

Cu ce se ocupa expertii- evaluatori de risc in managementul prevenirii fraudelor financiare si neplatii debitelor?

Iulian Urban : este intr-adevar o lume fascinanta, unde trebuie sa iti folosesti competentele, pregatirea profesionala si mai ales experienta, pentru a crea companiei careia i se acorda consultanta, sa isi instaleze sisteme aproape inexpungabile, care sa garanteze mentinerea sub control strict, permanent si continuu a situatiei de prevenire a fraudei financiare si aparitia clientilor rau-platnici; Practic, expertul-evaluator de risc financiar, depaseste granita aditionarii unor simple date financiare despre un potential cumparator sau partener al companiei pentru care lucreaza, ci el trebuie sa le interpreteze, sa le evalueze si sa recomande un comportament de actiune .
Suntem practic niste veritabili anticorpi, care preiau socul generat de un intrus care doreste voluntar sau va ajunge sa genereze o pierdere pentru client, din cauza unei situatii juridice, economice sau financiare in care se afla. Suntem gardienii fluxului comercial si financiar sanatos al unei companii;

Cum decurge o procedura-standard de evaluare a riscului de frauda financiara ?

Iulian Urban : La prima vedere lucrurile par simple; Sunt extrem de multe companii care, desi la nivel declarativ apeleaza la sisteme de preventie, totusi observam ca apar constant in lista creditorilor care se aliniaza la cate o procedura de faliment de unde in mod evident nu vor recupera niciodata banii; Cum este posibil ? Simplu. Aceste companii, fie de dragul unor preturi mici, fie din comoditate , orgoliu sau , deloc de neglijat, din cauza unor comportament constiente ale unor directori [ care fac profit personal din implicarea companiei in frauda financiara!] , folosesc niste rapoarte, generate automat de puzderie de companii din Romania, denumite pompos “rapoarte de risc” care in fapt sunt facute de niste robotei care cumuleaza date financiare de la MFP, ANAF si care tot automat pe baza unor criterii robotice, aloca ratinguri unor firme, care nu au nici o legatura cu realitatea, ba dimpotriva induc in eroare, creaza confuzie si genereaza pierdere.
Adevarata evaluare de risc implica : analiza, interpretarea si coroborarea informatiilor legate de potentialul partener , lucru care niciodata nu va putea fi facut de un sistem automat; Ca sa spun asa, este ca si cum unui pacient i se dau rezultatele analizelor facute la un laborator. Ele sunt bune, insa reprezinta doar 10%, restul de 90% si diagnosticul plus tratamentul este mereu prescris de un specialist in medicina. Asa cum niciodata un robot nu va putea inlocui munca, experienta si profesionalismul unui specialist in medicina tot asa sistemul este simetric aplicabil in cazul evaluarii riscului de frauda financiara si neincasare a debitelor.

Care este baza informationala din care preia un expert-evaluator de risc financiar, datele necesare unui diagnostic ?

Iulian Urban : Evaluatorii de risc de frauda americani [ care sunt cei mai buni ] fac o analiza complexa, juridico-economico-sociala; Este cea mai complexa forma. Siu cea mai completa. Si cea care te plaseaza in zona de CONSULTANT; Nu de simplu furnizor de informatie; Fara sa dorim sa contestam competentele deosebite ale unor directori financiare sau de vanzari din cadrul companiilor sau bancilor, totusi este nevoie de o mare experienta pentru a putea sa pui cap la cap informatiile si sa le dai diagnostic si tratament. Eu de exemplu am avantajul de ca foarte multi ani de zile lucrand in domeniul managementului incasarii creantelor, am vazut mii de cazuri, situatii, si deja pot sa spun ca exista un tipar comportamental in cazul unor persoane sau companii care genereaza risc serios de neplata. Eu dau diagnosticul si apoi este treaba si decizia clientului sa hotarasca cat de mult este dispus sa isi asume un risc, calculat, de a intra intr-o relatie comerciala.
Informatiile necesare elaborarii unui raport de bonitate au surse variante : sistemul juridic romanesc [ Portalul Instantelor de Judecata] , Monitorul Oficial, Arhiva de Garantii Reale Mobiliare, Arhiva de Fond Funciar,  relatii sociale, bazele de date ale companiilor de colectare debite unde vedem istoricul de neplati all-time aferent unei persoane sau companii, ANAF, Min. Finantelor Publice, practic de peste tot se aditioneaza date si informatii.
Cand lucram la evaluarea unui risc de frauda financiara, incepem mereu cu cercetarea actionariatului si managementului firmei cercetate; Istoricul de comportament este cel mai important si am constatat ca se repeta in proportie de peste 85%. Concret, actionarul unei companii care are in istoricul sau alte firme cu care a fost implicat in procese cu creditorii, executari silite, falimente, are “sanse” sa repete comportamentul in peste 85% din cazuri. Apoi plasam acest istoric peste contextul actual , analizam datele financiare, situatia la zi a litigiilor in care este implicata firma cercetata, executari silite, insolvente, inclusiv cercetam implicarea personala a asociatilor sau managerilor in cazuri personale de : credite cu garantii, procese personale [ inclusiv partaje, divorturi]. De ce ? Pentru ca de multe ori problemele personale ale unuia din asociati sau managerului , induce acestuia “necesitatea” de a comite frauda de a directiona banii catre acoperirea unor nevoi personale si atunci apare si riscul de neplata fata de clientul nostru.
Este o munca complexa, care necesita analiza si expertiza si care repet, nu va putea fi facuta niciodata de roboti sau persoane fara experienta.

Cand vede un client avantajele folosirii unui asemenea sistem si aportul expertilor-evaluatori ai riscului de frauda financiara si neplata a debitelor ?

Iulian Urban : Practic avantajele apar imediat. In primul rand, chiar daca compania-client decide se se aventureze pe terenul nesigur al relatiei comerciale cu un client ce manifesta risc de neplata, totusi o face constient, si pe baza analizei noastre poate sa isi calculeze pasii astfel incat sa reactioneze rapid daca situatia se degradeaza in ritm alert. In al doilea rand ,  acolo unde creezi sisteme de preventie, incep sa apara cifre si date concrete care demonstreaza clientului ca  ECONOMISESTE, il salvezi de cazul aparitiei creditelor neincasate, de fraude si asta in Romania este determinant.
Exista si realizam la nivelul companiilor pentru care lucram pe segmentul PREVENTIEI , situatii si grafice ce vorbesc de la sine:
- cati bani a salvat firma X instaland un asemenea sistem si folosind rapoarte de bonitate realizate de expertii-evaluatori; Scutirea unor pierderi, scutirea costurilor uriase cu sistemul juridic [ procese, executari silite, falimente, etc] sunt bani salvati de firma, sunt bani care nu se pierd
- imbunatatirea exponentiala a nivelului de provizioane facute pentru creditele neincasate
- raport intre cate procese generau catre avocati inainte de folosirea expertizei de evaluare de risc a echipei noastre si numarul insignifiant generat dupa inserarea sistemului catre avocati; mai mult de atat, cazurile ajunse la avocati, se termina de regula in peste 90% din cazuri in faza pre-procesuala pentru ca situatia debitorului este cunoscuta si se stie unde si cum trebuie actionat pentru rezolvarea acestuia;
- dovada faptului ca , vanzarile companiei care a implementat sistemul nu a scazut, ba dimpotriva a crescut si a crescut sanatos [ aici este cea mai mare problema intodeauna intrucat sefii de vanzari se tem ca nu ar mai avea cui sa vanda daca ar primi evaluari care semnaleaza potential de frauda la nivelul clientilor lor ] ceea ce este extrem de important; intotdeauna cand am initiat demersuri la nivelul unor companii, mai ales multinationale, am fost priviti destul de rece de catre Departamentele de Vanzari; managerii acestor departamente, platiti din pacate functie de vanzarile raportate si nu de incasari, manifesta reticenta, insa cand au vazut ca detinand informatie corecta de fapt pot evalua si mai bine situatia clientilor si ca de fapt au un grad de incasare mult mai mare, treptat ajung sa fie dependenti de analiza si diagnosticul nostru.

TweenCall era data drept a doua firma de call-center din Romania insa in ultimile doua luni, cateva zeci de angajati mi-au scris acuzand ca nu si-au vazut salariile din august si mi-au cerut ajutorul; Astazi o alta angajata de la call-center-ul din Targoviste mi-a scris ca toata conducerea de la Dambovita si-a dat demisia, au salarii neprimite de 3 luni si ma intreba ce sa faca ?
Trebuie dati in judecata mai ales ca la Bucuresti deja vreo 10 angajati au facut acest lucru

Proces Just nr. 40079/3/2012 – 16.10.2012/Tribunalul BUCUREŞTI

Tribunalul BUCUREŞTI din Municipiul Bucuresti
Nr. 40079/3/2012 – 16.10.2012
Cauza : drepturi banesti
Materia : Litigii de muncă
Stadiu : Fond

Reclamant – NICULAE CEZAR AURELIAN NICOLAE
Reclamant – SARAIDEANU IONUT
Reclamant – BIRLA ELENA DANIELA
Reclamant – COSTEA RADU NICOLAE
Reclamant – LUPEA NICOLETA – GEORGIANA
Reclamant – PETRESCU STEFAN -DAN
Reclamant – MIHAI SZIDONIA
Reclamant – CATANCEA IONELA – FLORENTINA
Reclamant – MARIEI ELENA – NICOLETA
Reclamant – SLAVE VALENTINA – SILVIA
Reclamant – DINU DORU – MARIUS
Parat – S.C TWEENCALL S.R.L

Ultima victimă a escrocilor care recurg la metod „Singer” este un ieșean. Totul s-a întâmplat în urmă cu o săptămână, iar sume pierdută se ridică la 15.000 de lei.

Criza a reînviat escrocii care acționează prin metoda „cumpăr mașini de cusut”. După ce umplu orașul de anunțuri cu oferte de cumpărare a unor mașini de cusut germane, cu o anumită serie, escrocii o dau cotită. În momentul în care cineva dorește să vândă un asfel de obiect și iau legătura cu potențialii cumpărători, aceștia sunt înștiințați că achiziția se face doar pentru două mașini de cusut cu aceeași serie.

În continuare, autorul anunţului precizează că ştie o persoană care are o maşină potrivită şi care este dispusă să o vândă eventualului cumpărător. Astfel, în loc să vândă obiectul, persoana de bună credinţă ajunge să mai cumpere o maşină de cusut marcă germană. Când victima încearcă să-l contacteze primul cumpărător pentru a-i vinde cele două maşini de cusut, acesta nu mai răspunde la telefon, realizând astfel că a fost înşelată.

Cel mai recent caz de acest gen s-a petrecut în urmă cu două zile, la Iași, scrie evenimentul.ro. Gheorghe C. a reclamat la Poliție faptul că „pe 19 octombrie, prin intermediul unui anunţ postat pe un stâlp din municipiul Iaşi, a contactat telefonic o persoană de sex feminin care era interesată de cumpărarea de maşini de cusut germane, contra sumei de 40.000 – 45.000 euro. Aceasta i-a spus că achiziţionează maşini de cusut în set de două, iar perechea maşinii de cusut pe care o deţine o poate achiziţiona din localitatea Odorheiu Secuiesc (Harghita)”.

Bărbatul nu a stat prea mult pe gânduri, iar pe 21 octombrie a mers în judeţul Harghita, unde s-a întâlnit cu o persoană de la care a cumpărat o maşină de cusut cu 15.000 de lei.De asemenea, femeia contactată la telefon i-a spus că pe 22 octombrie se vor întâlni în Iaşi pentru a preda cele două maşini de cusut şi pentru a încasa suma de 90.000 euro, fapt care nu s-a mai întâmplat, întrucât femeia nu a mai fost de găsit. În cauză a fost întocmit dosar penal, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de înşelăciune, iar cercetările continuă, în vederea identificării autorilor.